Legenda bradului de Craciun

Ca tot suntem la capitolul sarbatori,m-am gandit sa va prezint una din legendele bradului(care mi s-a parut mai interesanta).
Cu mult timp inaintea crestinitatii, pomii si plantele care ramaneau verzi peste iarna, aveau o semnificatie speciala. Oamenii obisnuiau sa atarne crengi deasupra usilor si ferestrelor, pentru a-i feri de spiritele rele, vrajitoare, fantasme si boli.
"Demult, tare demult, cand picioarele sfinte ale Domnului Iisus mai paseau pe acest pamant, s-a iscat din senin o furtuna, cum nu se mai pomenise. Grindina era cat oul de porumbel, vantul smulgea pietrele din loc, iar cerul se intunecase ca la venirea noptii, macar ca era miez de zi.

Iisus Hristos si Sfantul Petre tocmai se aflau atunci pe drum, la marginea unei paduri si au cerut adapost copacilor, care insa se ascundeau, care mai de care mai zgribuliti si mai infricosati. Mandrii stejari si fagi nu au vrut sa-i primeasca la adapostul lor, pentru ca abia isi puteau pazi frunzisul bogat de urgia cerurilor - unde sa-i mai adaposteasca si pe cei doi calatori? Merii si perii au spus ca trebuie sa-si apere fructele, salciile si plopii s-au facut ca nu-i baga in seama si au tacut.

Dintre toti, doar bradul s-a invoit sa le ofere adapost. El a spus: Fructe mandre pe care sa le apar nu am, frunzisul meu e facut din ace ascutite care nu se tem de grindina, oamenii ma ocolesc si ma socotesc nefolositor, dar daca vreti sa-mi cinstiti acoperamantul cu prezenta voastra, eu va voi primi cum voi sti mai bine si am sa invelesc trupurile voastre cu ramurile mele dese.

Zis si facut. Domnul Iisus si Petre au fost paziti cum nu se poate mai bine de bradul cel vrednic. Apoi, furtuna s-a oprit, iar soarele a rasarit din nou, mandru pe cer.

Atunci, iesind din adapostul cetinei, Iisus cuvanta astfel catre brad: Dintre toti copacii, tu, bradule, ai fost cel mai vrednic, iar eu, prin voia Tatalui Meu, te voi rasplati. Fie ca de azi inainte, iarna, tu sa nu-ti mai lepezi frunzisul ca ceilalti copaci, ci sa-l pastrezi vesnic. Apoi, fie ca acele tale intepatoare sa capete o mireasma care sa-i bucure pe oameni, sa le dea putere si sa le vindece bolile, astfel incat ei sa te pretuiasca cum se cuvine. Cat despre lipsa ta de rod, fie ca in miez de iarna, cand toate fructele pamantului se vor fi terminat, oamenii sa te impodobeasca si sa puna pe ramurile tale toate bunatatile, iar atunci cand se vor strange in jurul tau, ei sa se gandeasca la Mine, pentru ca tu esti copacul cel mai drag Mie.

Numai ce zise acestea si Cel Sfant disparu, impreuna cu Petre, intr-o geana de lumina. A ramas in padure insa bradul cel falnic, cu darurile sale nemuritoare, precum si aceasta poveste murmurata de frunzisul copacilor, infiorati de minunea Dumnezeiasca".

Take a chance!

Am gasit un citat foarte dragut pe care as dori sa il impart cu voi:)Acesta suna in felul urmator si cred ca ar trebui sa ne reprezinte uneori:
"Trust your heart if the seas catch fire and live by love though the stars walk backward"(E.E Cummings)

De Crăciun

OOO, ce frumos, vine Moş Crăciun şi Moş Nicolae, cadouri, colinde, zăpada, sarmale, caltaboş şi toate lucrurile care se fac în această perioadă. Mie nu îmi place Moş Nicolae, de ce mi-ar plăcea, Moş Nicolae e fratele mai mic a lui Moş Crăciun, care e mai zgârcit, îmi aduce nişte dulciuri pe care dacă mă rog un pic de părinţii mei mi le cumpără ei. Şi ce mă mai enervează la Moş Nicolae, e că dacă nu sunt cuminte îmi aduce o nuia. De ce să îmi aducă o nuia, ce, tata nu are curea, mama nu are lingură de lemn? De ce să le aducă Moş Nicolae instrumente noi cu care să mă bată dacă nu sunt cuminte? Şi de ce vine şi îmi pune dulciurile sau nuiaua în bocancii forate bine lustruiţi, că dacă nu sunt foarte bine lustruiţi nu poate să îmi pună dulciurile acolo că îi e scârbă de noroi sau nu ştiu exact, dar oricum, de ce le pune în bocanci şi nu vine să mi le dea în mână, cum face Moş Crăciun, deşi şi el mai pune cadourile sub brad, ce, e prea urât, are bube pe faţă, nu are haine, iar atunci copiii s-ar speria de el? Moş Crăciun e cel mai tare.



De Crăciun peste tot se aud colinde, nimeni nu mai ascultă manele, rock, jazz sau alte genuri muzicale, toată lumea ascultă numai colinde. Iar copiii merg la colindat în speranţa că mai fac şi ei un bănuţ să îşi cumpere ceva. Când eram mic mergeam şi eu, deşi eu niciodată nu prea am făcut bani mulţi şi nici măcar nu mă distram. Mergeam cu un prieten din uşă în uşă, sunam la o uşă, linişte deplină,auzeam paşi, pe care persoana de după uşă încerca să îi facă astfel încât să nu se audă, se uita pe vizor şi zicea în şoaptă: colindatoriii ! linistee! Şi nu ne deschideau uşa, de parcă dacă făceau gălăgie şi îi auzeam că sunt acasă strigăm: băăă, aici sunt acasă, veniţi, ăştia nu vor să îl primească pe Hristos! De Crăciun toată lumea e acasă şi nimeni nu e acasă. Mă mai trimiteau părinţii la rudele apropiate să le colind. Le dădeau telefon înainte şi le ziceau: vedeţi că vine Billy să vă colinde. Mergeam, sunam la uşă, deschideau, iar apoi începeam să colind, evident după întrebarea: primiţi cu colindul? iar rudele răspundeau: dea, normal că nu puteau să zică NU! Şi începeam să îi colind, apoi ei se plictiseau şi plecau iar eu ziceam: heei, aici colindă un om, nu latră un câine! Apoi veneau îmi dădeau nişte bani şi plecam la următoarea rudă, unde povestea era la fel.



De Crăciun fiecare femeie face tradiţionalele sarmale. Sarmale mici, mari, în varză murată, în varză normală, în foi de vită, puse la congelator din toamnă să nu cumva să nu aibe să facă de Crăciun sarmale în foi de vită. Nu există casă în care să nu fie sarmale. Mă gândeam, oare de ce se fac sarmale? Oare pentru că lumea tăie de Crăciun porcul şi au multă carne de porc? Dar atunci de ce nu fac mititei, că şi ei sunt la fel de tradiţionali.

De Crăciun se împodobeşte minunatul brad cu tot felul de globuri, globuleţe, ghirlande şi beculeţe de toate culorile şi cel mai important, se pun bomboane în el. Bomboanele din pomul de Crăciun mi se par geniale. Mă cam enervează că eu nu le-aş mai bune în brad, de ce să mă chinui să le iau din brad să le mănânc când pot să ţin foarte frumos cutia cu bomboane lângă mine şi să mănânc? Dar mama îmi spune să le agăţ în pom şi le agăţ, doar de Crăciun trebui să fim ascultători. Nu prea îmi mai place când trebuie să dau cu aspiratorul pe sub brad după câteva zile după ce l-am împodobit, acesta începând să se usuce şi să se scuture. Dar pentru acel miros de brad natural merită să dau cu aspiratorul şi să mă chinui să nu mananac toate bomboanele din el odată.

Si cam asta este de Crăciun, cea mai minunată sărbatoare a anului :)

Intre timp am mai cautat niste poze dragute cu niste brazi.Se spune ca bradul sau pomul de Craciun nu trebuie sa lipseasca din casa omului in timpul sarbatorilor de iarna,la fel si voia buna odata cu nasterea lui Hristos,si daca suntem cuminti mai vine si Mos Craciun ,daca nu primim carbuni; si sa nu uitam de Mos Nicolae care ne aduce cate o nuia daca ne suparam parintii.
Stiu ca v-am luat repede cu Craciunul si alte sarbatori dar am scuze puternice:prima este ca nu aveam deloc inspiratie,nu am gasit subiect,iar a doua este nevoia urgenta de o vacanta si de nerabdarea primirii cadourilor(cui nu ii plac cadourile,mai ales cand vin din partea tuturor rudelor).

Si cum vine Craciunul m-am gandit sa las niste poze dragute cu sarbatorile de iarna.Pe mine ma incanta astfel de poze.Vizionare placuta!!!

Marti, 30 noiembrie, a fost Ziua scolii noastre. A implinit 160 de ani.
S-a lansat revista "Muguri", la care unii dintre voi ati contribuit decisiv. Nu aveti nimic de spus?
Eu nu pot decat sa va felicit, dar astept impresii despre ce intelegeti voi ca inseamna sa fii parte din Saguna. O parte importanta, despre care se va vorbi si in urmatorii 160 de ani;).

uite ceva ce mi s-a parut dragut...