"costinesti"

Mersi Lala, preiau eu de aici.

Am vazut ca m-ati mentionat de cateva ori si pe mine in postarile voastre (numai ca nu am inteles ce a vrut Lala sa zica:D), deci acum stie lumea ca am fost si eu la Costinesti...asadar si prin urmare...sa va impartasesc si eu parerile si amintirile mele, nu?:))

Sincer, am plecat din Brasov cu o atitudine foarte negativa in ceea ce priveste tabara de la Costinesti. Aveam impresia ca am sa fiu singura, chiar daca stiam ca TOTI (dar toti!!) prietenii mei sunt acolo (plus multe alte persoane pe care le cunosteam), mi-era frica sa nu stiu sa ma impart intre toti si, in final, sa ajung sa stau singura.

Bineinteles ca nu a fost asa. De fapt, acum, vorbind de "costinesti" nu te referi doar la localitatea unde ne-am petrecut o saptamana din vacanta. Nu, te referi la...un anumit stil de viata, un anumit program, anumite persoane, anumite intamplari, amintiri, glume...si toate menite sa iti fure un zambet, menite sa te faca sa simti din nou libertatea, distractia, veselia, optimismul pe care le simteai in mod constant acolo. Poate ca nu a fost cea mai reusita vacanta, dar vom mai merge si vom face tot posibilul ca "tabara de la cotinesti" sa devina "vacanta perfecta", dorita si traita la maxim de toata lumea.

Intr-adevar nu am sa uit dimensiunile camerelor in care am intrat (pe bune o casa care "te invata" ce e aia "respectul"). Cum se specula pe acolo: "Casa pentru pitici". Nu am sa uit cum ne jucam in apa cu mingea de volei (cumparata special din bazar, minge pentru apa, cu care ne-am jucat o singura data dupa care nu am mai putut decat sa o salutam de fiecare data cand treceam pe langa Obelisc, deoarece ea zacea vesela in varful lui, acolo unde, sincer, nici macar nu cred ca s-au straduit prea tare sa o aseze, cei care au facut aceasta fapta mareata, zambind la lumea care trecea pe langa ea). Nu am sa uit serile in binecunoscutul WHITE HORSE (:X) si, implicit, nu am sa uit toate planurile pe care ni le faceam ("sa mergem azi in Ring/in Tinerescului/in Tropical/pe dig/ pe plaja" si tot ce faceam era sa ajungem din nou in WH). Nu am sa uit putinele dimineti in care am reusit sa ma trezesc si sa ma duc la micul-dejun si la plaja (unde, bineinteles, dormeam). Nu am sa uit "smecleul" lui Baggy (cuvantul saptamanii). Nu am sa uit unica seara in care am avut cascaval pane si cartofi prajiti la masa (realmente cea mai delicioasa masa a taberei). Nu am sa uit acea ora in care am mers cu hidrobicicleta (chiar daca a fost ceva mai complicat sa ma urc inapoi pe ea, au fost cele mai hazlii momente si cele mai palpitante - inotand alaturi de meduze si alte vietati interesante). Nu am sa uit dimineata in care domnu' Gligoras a venit si la trezit pe Cezar la ora 7.30, in semn de razbunare ca nu a fost lasat sa doarma noaptea (toata lumea stie ce timbru vocal are Cezar cand vorbeste, daramite cand tipa la ora 5 dimineata). Nu am sa uit Non-Stopul de unde ne aprovizionam la orice ora cu sticle cu apa rece. Nu am sa uit persoanele care au fost alaturi de mine in fiecare moment si au facut ca totul sa iasa ... nu departe de PERFECT.

Nu am sa uit ce a insemnat COSTINESTI 2010.

Si...bineinteles...COSTINESTI 2011, venim!

Trasmit legatura la oricine mai are ceva de spus despre "costinesti".

Va iubesc.>:D<

Si multumesc ;) (pentru tot)