duminică, 19 decembrie 2010

Am revenit:)

A trecut ceva timp de cand nu am mai scris pe blog pentru ca nu prea aveam idei despre ce sa scriu. De Mos Nicolae eram racita destul de rau si nu puteam sa ma ridic din pat nici ca sa aprind calculatorul. Dupa cum stiti am racit destul de rau. Am stat acasa 5 zile si cand mama a vazut ca nu-mi scade temperatura a zis sa ma duca la spital :|. Cand am auzit de spital am inceput sa ma rog de mama sa nu ma duca dar tot nu am convins-o. Pana la urma am mers. Ma rugam sa-mi spuna ca nu am nimic si sa-mi dea drumu acasa, nu sunt eu atat de norocoasa. Am fost si mi-am facut radiografie si cand am primit rezultatul, pe "poza" aparea o pata alba pe plamanul drept. Mi s-a parut mie ca e ceva ciudat dar tot mai speram sa plec acasa. Cand am ajuns la urgente cu radiografia s-au consultat 2 doctorite in privinta ei si au decis ca am pneumonie si ca e mai bine sa raman cateva zile in spital :|. Cand am auzit ma simteam mai rau decat inainte, dar nu aveam nimic de facut....trebuia sa ma internez asa ca am ramas. Cand am ajuns in salon(dupa ce mi-au facut fisa de internare) am inceput sa ma instalez pe acolo. Aveam in camera 2 "colegi de suferinta" de-o seama cu mine o fata din Unirea si un baiat din Mesota. Mi s-a parut interesanta coincidenta : Saguna, Mesota, Unirea :D. Dupa cateva minute in care am apucat sa fac cunostiinta, a trebuit sa merg in salonul asistentelor unde mi se lua o proba de sange si mi se baga o branula in mana. Cum nu prea bausem lichide in aceea zi (nu-mi trebuia nimic cand am auzit ca ma internez) a fost nevoie de vreo 2 asistente care sa traga de mana mea pana a iesit putin sange :)). Cand am primit primele injectii in branula mi se parea destul de ciudat dar dupa primele 4 seringi ma obisnuisem. Era nasol programul cand venea cu injectiile, pefuziile, pastilele etc. : asistentele veneau la 5 dimineatza si 5 dupa-amiaza si la 11 seara si 11 dimineata. Cand iti era somnul mai dulce se gasea o asistenta care venea cu o tavita plina la tine. Dupa ce treceau prin toate saloanele trebuia sa ai nervii de otel. Bebelusii incepeau sa tipe si sa planga si copii in jur de 2-5 ani incepeau sa urle: "Vreau acasa", "Vreau la mami", "Mami du-ma acasa". Totusi am avut noroc ca m-am nimerit in salon cu 2 persoane de aceeasi varsta deoarece am avut cu cine sa vorbesc si nu m-am plictisit atat de tare.Cat timp am stat in spital am invatat sa joc septica :)). Dar colegii de camera au fost externati inaintea mea cu 3 zile si dupa aceea a trebuit sa stau in camera cu o mamica cu un copil de 2 ani. A fost destul de bine, numa ca m-am plictisit de moarte. Tot ceea ce puteai face in spital era sa dormi, sa mananci, sa asculti muzica, sa vorbesti la telefon. De dormit nu prea puteai din cauza tipetelor dar si atunci cand era liniste nu puteai din cauza caldurii. Era foarte cald in saloane. In jur de 26-30 de grade la orice ora. Geamul nu puteai sa-l deschizi pentru ca imediat te lua frigu si te lua mai rau raceala si pe hol nu puteai sa stai pentru ca puteai sa iei o viroza sau o raceala. Singurele dati cand ieseam din salon era cand mergeam lasa masa si cand mergeam la baie. Mancarea.....din cauza injectiilor pe care le faceam nu aveam voie sa mananc cu sare :|. Mancarea din spital nu era rea dar eu cum nu aveam voie sare aveam impresia ca nu are niciun gust. Nu am prea respectat eu asa bine regimul pentru ca ma rugam de mama sa-mi cumpere pizza sau orice altceva ce vroiam si nu putea sa ma refuze :)). Am descoperit si ce se intampla daca mancam sare......ma umflam :)). Dupa ce mancasem niste covrigei cu sare am descoperit ca am degetele mai groase si nu stiam ce se intampla :)). Era ciudat......m-am chinuit 10 minute sa-mi scot inelul de pe deget :)). Dar efectul trecea foarte repede 2-3 ore. A fost urat in spital. Nu am mai fost internata niciodata pana acum si cand m-am trezit acolo singura mi s-a parut ciudat. Da, venea mama in fiecare zi la mine dar tot era ciudat si spitalele romanesti lasa de dorit. Geamurile nu erau izolate bine si intra frig pe langa ele, era mucegai pe pereti, erau saloane de cate 2-3 pacienti dar erau si de cate 6 si se putea lua foarte usor o viroza. Da stiu ca din cauza mea am ajuns acolo, (a avut mama grija sa-mi repete in fiecare zi poate si de cate 2,3 ori) dar data viitoare o sa fac tot posibilul sa nu mai am nicio legatura cu spitalele. Si acum urmeaza sfaturile ca sa nu ajungeti si voi in spital :) : imbracati-va foarte bine atunci cand iesiti afara, aveti grija sa nu va udati la picioare si sa nu va inghete, nu iesiti tranpirati in frig si cel mai important ascultati de parinti cand va zic sa nu faceti acel lucru. Stiu ca suna ca teoriile pe care vi le spun parintii, dar au si ei dreptate in felul lor :)). Am auzit si eu teoriile astea si inainte sa intru in spital, si cat am fost in spital si o sa le mai aud multa vreme..... Dar e mult mai bine sa aveti grija de voi decat sa ajungeti unde am fost si eu. Preferam sa dau 7 lucrari pe zi timp de o saptamana decat sa fi stat in spital. Nu doresc la nimeni sa ia injectii si perfuzii.....e naspa. Cum mi-a zis mama: "Sanatatea e cea mai importanta. Nu poti sa faci nimic daca nu esti sanatos". Avea dreptate. Deci sa aveti grija de voi.

Vreau sa le cer scuze Ralucai si Laurei pentru ca nu am reusit sa fac prea mare lucru pentru chestionarul de la educatie antreprenoriala. Nu m-am simtit deloc bine si imi cer scuze ca nu v-am putut ajuta dar o sa-mi iau revansa la urmatorul proiect.

Imi pare rau ca nu am fost in excursie la Sibiu :( dar in urmatoarea excursie voi fi si eu prezenta. Sper ca va fi cat mai curand :). Ce ziceti doamna diriginta, cand mai planuim o excursie :D?

Maine o sa vin si eu la scoala. Abia astept. Probabil o sa ziceti ca am innebunit dar prefer sa vin la scoala decat sa stau intr-un pat de spital :). Chiar daca am stat 8 zile parca am stat cateva decenii :)).

Ne vedem maine :*.

2 comentarii:

  1. Vai Ancuțo și eu abia aștept să vii la școaală parcă a fost altfel fără tine. Îmi pare rău că nu te-am vizitat la spital și eu am stat o dată 4 zile în spitalul ăla de copii și știu că nu e un loc prea fericit. Era nasol când se grăbeau asistentele când făceau injecție și mai sărea sering din branulă știu că mie mi-a lăsat o vânătaie care nu s-a vindecat prea repede...

    Nuți fă griji cu ducația anterprenorială k practic înainte să răcești cam tu ai făcut toată treaba.

    pa pa și abia aștept să te vedem la școală

    RăspundețiȘtergere
  2. heeii, ne bucuram ca esti inapoi la scoala! abia acuma am vazut postul, stai linistit in privinta proiectului, e ok. da, ai dreptate, sanatatea e mai buna decat toate si stai linistita, o sa mai fie excursii!

    RăspundețiȘtergere